Home » Știință » A fost descoperită o genă care joacă un rol important în evoluția Alzheimerului

A fost descoperită o genă care joacă un rol important în evoluția Alzheimerului

A fost descoperită o genă care joacă un rol important în evoluția Alzheimerului
Primele indicii despre gena BIN1 au fost descoperite în anul 2009. Credit foto: Pixabay
Publicat: 14.09.2020

Primele indicii despre gena BIN1 au fost descoperite în anul 2009.

Cercetătorii de la Universitatea Alabama, Statele Unite ale Americii, studiază efectele unei gene care ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer. Echipa de cercetare studiază o genă numită BIN1, care a fost legată pentru prima dată de boala Alzheimer în 2009, notează Medicalxpress.

Echipa de cercetători a arătat că BIN1 ajută la reglarea activității neuronilor. Acest lucru poate fi extrem de important, deoarece prea multă activitate neuronală, cunoscută sub numele de hiperexcitabilitate, este asociată cu apariția maladiei Alzheimer. BIN1 este astfel prima genă care este legată de hiperexcitabilitate ca factor de risc.

Un studiu extins

BIN1 a fost identificat ca factor de risc pentru Alzheimer în urma unor studii la scară largă care au analizat genomul a mii de persoane, unele dintre acestea suferind de această maladie neurodegenerativă.

„Aceste studii genetice au arătat că diferite versiuni ale BIN1 sunt  prezente în genomul mai multor participanții la studiu care au avut Alzheimer”, explică dr. Erik Roberson, autor al studiului. Cercetătorul subliniază și faptul că deși gena a fost identificată au existat dubii legate de activitatea acesteia la nivelul țesutului neuronal.

Folosind diferite modalități de creștere a expresiei genei BIN1 și de măsurare a activității neuronale, cercetătorii au descoperit că neuronii cu niveluri mai ridicate de BIN1 erau activiați mai des și erau mai predispuși la hiperexcitabilitate. „Credem că acest fapt este important, deoarece hiperexcitabilitatea este acum recunoscută ca o caracteristică a Alzheimerului timpuriu”, adaugă Roberson.

Studiile anterioare au legat BIN1 de proteina tau, care a fost asociată mult timp cu Alzheimer, fiind considerată unul dintre semnele distinctive ale maladiei. Dr. Yuliya Voskobiynyk, membră a echipei de cercetare, explică faptul că gena BIN1 joacă un rol important în cazul manifestării proteinelor tau și că „Reducerea tau a făcut ca neuronii să fie rezistenți la efectele BIN1 asupra hiperexcitabilității neuronale. Alături de BIN1 și Tau, este implicat un al treilea factor: canale care permit acumularea calciului la nivelul neuronilor. Am constatat că canalele de calciu formează structuri alături de BIN1 și tau, iar reducerea lui tau nu numai că a blocat hiperexcitabilitatea neuronală, ci și a redus formarea acestor structuri”.

Cercetătorii explică faptul că studiile viitoare trebuie să aprofundeze relația dintre gena BIN1 și Alzheimer, dar și să stabilească dacă aceasta poate fi folosită pentru o nouă formă de tratamente.

Studiul a fost publicat în eLife.

Citește și:

Un AI promite o diagnosticare mai rapidă și mai exactă a Alzheimerului

Interacțiunile moleculare care duc la formarea plăcilor de proteine în cazul Alzheimerului

10 factori asociați cu un risc crescut pentru apariția maladiei Alzheimer

Proteinele anormale din intestine joacă un rol important în evoluția Alzheimerului

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Alimentele bogate în sare ar trebui interzise, recomandă OMS
Alimentele bogate în sare ar trebui interzise, recomandă OMS
Turiștii străini de pe vasele de croazieră vor putea rămâne 15 zile în China fără viză
Turiștii străini de pe vasele de croazieră vor putea rămâne 15 zile în China fără viză
Cât vor cheltuii fanii lui Taylor Swift ca să o vadă în concert în Marea Britanie?
Cât vor cheltuii fanii lui Taylor Swift ca să o vadă în concert în Marea Britanie?
Magicianul american David Copperfield, acuzat de abuz sexual de 16 femei
Magicianul american David Copperfield, acuzat de abuz sexual de 16 femei
(P) 8 Sfaturi pentru achiziţionarea primului tău apartament
(P) 8 Sfaturi pentru achiziţionarea primului tău apartament
„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice
„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice
Conferința Europeană de Psihiatrie și Sănătate Mintală GALATIA 2024
Conferința Europeană de Psihiatrie și Sănătate Mintală GALATIA 2024
UniCredit Bank România în parteneriat cu Social Innovation Solutions, lansează seria de evenimente ESG Journey, un tur ghidat pentru mediul de business
UniCredit Bank România în parteneriat cu Social Innovation Solutions, lansează seria de evenimente ESG Journey, un tur ...
Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian
Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian
Cel mai lung experiment din lume se desfășoară de aproape 100 de ani și poate fi urmărit în timp real!
Cel mai lung experiment din lume se desfășoară de aproape 100 de ani și poate fi urmărit în timp real!
Astronomii din România au observat 30 de stele variabile! Ce nume vor purta?
Astronomii din România au observat 30 de stele variabile! Ce nume vor purta?
Test de cultură generală. Ce universitate este mai veche decât imperiul aztec?
Test de cultură generală. Ce universitate este mai veche decât imperiul aztec?
NASA a numit primul său ofițer-șef de Inteligență Artificială, pentru a rămâne în pas cu tehnologia
NASA a numit primul său ofițer-șef de Inteligență Artificială, pentru a rămâne în pas cu tehnologia
3 schimbări simple de viață prin care putem reduce riscul de cancer
3 schimbări simple de viață prin care putem reduce riscul de cancer
Un bărbat a dezvăluit care este „rețeta” pentru o căsătorie fericită
Un bărbat a dezvăluit care este „rețeta” pentru o căsătorie fericită
Proteinele din sânge ar putea prezice cancerul cu 7 ani înainte de diagnostic
Proteinele din sânge ar putea prezice cancerul cu 7 ani înainte de diagnostic
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Valurile de căldură au cauzat 150.000 de morți pe an în lume, între 1990 și 2019
Valurile de căldură au cauzat 150.000 de morți pe an în lume, între 1990 și 2019